Ce sunt hipermetropia si miopia?

Ce este miopia?

Miopia este un viciu de refractie al ochiului (alaturi de hipermetropie si astigmatism) care se manifesta prin dificultati in distingerea obiectelor situate la distanta, in timp ce obiectele situate in apropiere sunt vazute clar.

Simptomele miopiei

Simptomul principal al miopiei il constituie aparitia unor dificultati in vederea la distanta. Pacientii constata la un moment dat ca nu mai pot vedea clar imagini situate la departare si au nevoie de anumite artificii pentru a le focaliza cum ar fi, de exemplu, micsorarea fantei palpebrale (strang din ochi). Daca inceperea purtarii ochelarilor este amanata sau neglijata mult timp, pot aparea dureri de cap, ameteli, senzatie de oboseala oculara excesiva.

Cauzele miopiei

Cea mai frecventa cauza de aparitie a miopiei este cea genetica: aproximativ 85% din parintii miopi au, de asemenea, copii cu miopie. Aceasta debuteaza de obicei in prima copilarie sau la varsta scolara. Exista si o serie de boli care se asociaza miopiei. Printre acestea se numara: retinopatia de prematuritate, boli de colagen (sindrom Marfan, Ehlers-Danlos), afectiuni metabolice congenitale (sindromul Cornelia de Lange) sau genetice (sindrom Turner). In aceste cazuri, miopia este de regula rapid progresiva, putandu-se ajunge la valori dioptrice mari asociate cu modificari retiniene.

Tipuri de miopie 

In functie de valoarea dioptriilor, miopia se clasifica in:

• miopie mica (pana la 3 dioptrii); 
• medie (intre 3 si 6 dioptrii); 
• miopie mare (peste 6 dioptrii); 
• miopie forte (peste 9 -10 dioptrii); 
• miopie patologica (miopia forte asociata cu modificari ale fundului de ochi/retinei). 

Ce este hipermetropia?

Hipermetropia este un viciu de refractie care se caracterizeaza printr-o vedere slaba mai ales la aproape, din cauza ca razele de lumina se focalizeaza in spatele retinei.

Simptomele hipermetropiei

In functie de marimea dioptriilor, hipermetropia se asociaza cu o vedere mai mult sau mai putin neclara la aproape (scris, citit) si/sau la distanta. De regula, la persoanele tinere cu valori mici ale dioptriilor, vederea poate sa nu fie influentata semnificativ datorita puterii de acomodatie a ochiului.

La persoanele cu dioptrii mai mari, pe langa o vedere mai scazuta la aproape se asociaza si o neclaritate a vederii la distanta. La aceste persoane, care in plus au si activitate predominant la distanta mica cu durata lunga de timp (activitate tip „birou” – scris, citit, calculator), hipermetropia se poate manifesta prin dificultati in sustinerea efortului vizual, tulburari de vedere (incetosarea vederii), oboseala oculara, durere oculara si chiar durere de cap (cefalee).

Cauzele hipermetropiei

Factorul structural ce influenteaza valoarea dioptriilor unui ochi este lungimea axului antero-posterior al globului ocular – adica un ochi mic, cu ax scurt antero-posterior va avea dioptrii cu (+). Astfel, la nastere, marea majoritate a nou-nascutilor prezinta hipermetropie. Evolutia normala este de reducere a dioptriilor cu (+) pe masura ce copilul creste, acestea ajungand, in mod ideal, in jurul varstei de 6-7 ani, la valori apropiate de 0. Acest proces poarta numele de emetropizare. 

Pe langa factorii structurali, in aparitia hipermetropiei intervine si factorul genetic, astfel ca, daca sunteti parinti si aveti hipermetropie mare, trebuie sa faceti un control in primii ani de viata copiilor pentru depistarea precoce a unor valori mari ale dioptriilor. Primul control se efectueaza la nastere de catre neonatolog, apoi medicul pediatru si/sau parintii pot observa daca sunt probleme grave. Daca nu este nevoie pana atunci, primul control obligatoriu se face cand copilul poate colabora, in general in jurul varstei de 3 ani, frecventa urmatoarelor controale fiind dictata de rezultatul primei consultatii.

Hipermetropia mica vs. hipermetropia cu presbiopie 

Ca si in cazul miopiei, o hipermietropie cu valori ale dioptriilor sub 3 se considera hipermetropie mica, iar pana la varsta de 35-40 de ani, ea poate fi compensata prin acomodatia cristalinului aproape in totalitate, atat pentru vederea la distanta, cat si pentru cea la aproape. 

Presbiopia reprezinta pierderea progresiva a capacitatii de acomodatie a ochiilor datorita scaderii elasticitatii cristalinului odata cu inaintarea in varsta. Acest lucru inseamna ca daca aveti in jur de 40 de ani, vederea la aproape (scris, citit, telefon) incepe sa fie mai neclara, initial pentru caracterele mai mici si ulterior pentru caractere din ce in ce mai mari, pe masura ce dioptria creste. In prima faza, puteti sesiza ca prin departarea obiectelor de ochi, imaginea acestora se clarifica. 

Daca aveti hipermetropie si purtati ochelari, dupa varsta de 40 de ani veti avea nevoie de o dioptrie mai mare pentru lucrul de aproape (decat pentru distanta), dioptrie ce va creste progresiv cu fiecare an. Acest lucru inseamna ca va veti schimba periodic ochelarii pentru aproape pentru a vedea clar la aceasta distanta.

Ce indica dioptriile cu plus (+)? 

Hipermetropia inseamna dioptrii cu plus (+). Ochiul hipermetrop este mai mic, mai scurt, iar focalizarea imaginii se face in spatele retinei. Prezenta hipermetropiei presupune un efort constant al ochiului de a focaliza pe retina imaginea obiectelor situate in apropiere prin modificarea formei lentilei din interiorul ochiului (cristalinul), iar cand acest efort nu mai poate fi sustinut, apare vederea incetosata, in primul rand la apropiere, dar si la distanta in cazul dioptriilor mai mari.

Diferente majore intre miopie si hipermetropie

Miopia si hipermetropia sunt vicii de refractie opuse, neputand sa coexiste in acelasi sistem vizual, insa, de-a lungul vietii, un pacient hipermetrop poate dezolta miopie odata cu aparitia cataractei, de exemplu. 

De obicei, pacientul miop are o vedere clara la aproape si vede in ceata la distanta, in timp ce pentru hipermetrop imaginea clara este mai dificil de obtinut pentru obiectele situate in apropiere si mai usor de focalizat la distanta mare.

De asemenea, exista anizometropia – este o conditie oftalmologica in care exista o diferenta semnificativa de refractie intre cei doi ochi. Aceasta poate insemna ca un ochi este mai miop, mai hipermetrop.

Cum identificam daca avem miopie sau hipermetropie?

Viciile de refractie pot fi depistate numai in urma unui consult oftalmologic in care medicul efectueaza o serie de masuratori ale ochiului la un aparat numit dioptron (autorefractometru). In cazul copiilor si a pacientilor tineri, poate fi necesara administrarea unor picaturi care relaxeaza muschii din interiorul ochiului si permit medicului masurarea dioptriilor reale fara influenta acomodatiei.

Tratamente disponibile pentru hipermetropie si miopie

Tratamente pentru miopie

Una dintre cele mai moderne si eficiente metode de tratament o constituie operatia de corectare a miopiei, operatie miopie asa cum mai este cunoscuta, prin care se realizeaza modificarea refractiei globale a ochiului si eliminarea nevoii de ochelari sau lentile de contact. Operatia de miopie se poate face cu laserul, prin introducerea unei lentile speciale in interiorul ochiului sau prin inlocuirea cristalinului cu un cristalin artificial (similar operatiei de cataracta).

Operatiile laser realizeaza remodelarea corneei cu eliminarea dioptriilor, folosind una din cele 3 tehnici: PRK, FemtoLASIK,  ReLEx SMILE.  Toate se realizeaza intr-un interval de 15-20 minute (durata propriu-zisa a interventiei laser este de ordinul secundelor) pentru amandoi ochii, incluzand pregatirea, cu anestezie locala cu picaturi, sunt nedureroase, au un grad mare de siguranta si permit reluarea rapida a activitatii obisnuite dupa operatie (citit, lucru la calculator). Majoritatea pacientilor sunt surprinsi de cat de bine vad, la scurt timp dupa operatie.

Atunci cand exista miopii mari sau tehnicile laser sunt contraindicate, avem alte opțiuni:

• operatia ICL (implant de lentila intraoculara din collamer), care presupune inserarea unei lentile (Visian ICL) in interiorul ochiului, in spatele irisului si in fata cristalinului, cu rolul de a focaliza razele de lumina la nivelul retinei intr-o imagine clara; este ca un fel de lentila de contact, dar intraoculara; 
• operatia cu implant de cristalin artificial, in urma careia cristalinul este emulsificat cu ultrasunete si in locul sau se introduce in interiorul ochiului o lentila (cristalin artificial) avand dioptria calculata in asa fel incat sa compenseze viciul de refractie al pacientului.

Tratamente pentru hipermetropie

Daca aveti hipermetropie sau astigmatism hipermetropic, adica dioptrii cu plus, puteti opta pentru urmatoarele interventii LASER: PRK (photorefractive keratectomy), LASIK/FemtoLASIK, SMILE PLUS, PRESBYOND (laser in situ keratomileusis). Aceste proceduri va ofera o vedere buna la toate distantele.

Dupa aparitia presbiopiei, in intervalul din jurul varstelor de 40-50 de ani, independent de efectuarea unei interventii laser, este probabil sa purtati ochelari pentru citit. In cazul corectiei sau reducerii dioptriilor cu plus, ne asteptam ca momentul in care vor aparea fenomenele legate de presbiopie sa se declanseze mai tarziu. La acel moment se va evalua ce alte optiuni chirurgicale vor exista.

ICL presupune implantarea unei lentile cu dioptrii in interiorul ochiului, in spatele irisului si in fata cristalinului. In cazul ochiului hipermetrop, care este mai mic, iar componentele sale sunt mai „inghesuite”, posibilitatea de a corecta dioptriile cu plus cu ajutorul tehnicii ICL are o recomadare limitata.

Implantul de cristalin artificial multifocal presupune inlocuirea cristalinului dumneavoastra cu unul artificial care sa compenseze si dioptriile de care aveti nevoie sa vedeti clar. Acest tip de implant va ofera independenta de ochelari la distanta si apropiere si dupa varsta de 40 ani. Insa o astfel de interventie se recomanda in principiu in functie de varsta, la persoanele la care nu exista optiuni laser. 

Asta pentru ca inlocuirea cristalinului implica pierderea procesului natural de acomodatie. Cristalinele multifocale sau EDOF suplinesc in mare parte procesul de acomodatie, in functie de caz oferind independenta mare fata de ochelari.

Cum prevenim problemele de vedere?

Singura metoda prin care putem depista din timp problemele de vedere este consultul oftalmologic efectuat periodic sau atunci cand simtim ca ceva este in neregula cu ochii nostri. In urma acestuia, medicul oftalmolog ne poate recomanda metoda de corectie a dioptriilor care ni se potriveste, respectiv tratamentul corespunzator in cazul afectiunilor oftalmologice cronice.

INTREBARI FRECVENTE

Ce este hipermetropia?

Hipermetropia este un viciu de refractie care se caracterizeaza printr-o vedere slaba mai ales la aproape, din cauza ca razele de lumina se focalizeaza in spatele retinei.

Ce este astigmatism hipermetropic?

Astigmatismul hipermetropic inseamna ca pacientul are ochiul mai scurt si dioptrii cu plus, in acelasi timp are si corneea cu o forma neregulata, adaugandu-se dioptriile cilindrice. 

Ce inseamna sa ai dioptrii cu plus?

Dioptriile cu plus semnalizeaza prezenta hipermetropiei si/sau astigmatismului hipermetropic.

Ce este hipermetropia mica?

Hipermetropie mica inseamna dioptrii pana la +3 dioptrii.

Hipermetropia se poate opera?

Hipermetropia se poate opera prin tehnicile laser FemtoLASIK, PRK sau PRESBYOND (cea din urma daca este asociata cu prezbiopie), prin implant de cristalin artificial sau lentila intraoculara Visian ICL.

Ce este hipermetropia?

Hipermetropia este un viciu de refractie si inseamna dioptrii cu plus +. Ochiul hipermetrop este mai mic, mai scurt, iar focalizarea imaginii se face in spatele retinei.

• Cauzele hipermetropiei
• Cum se manifesta hipermetropia
• Hipermetropia cu presbiopie
• Corectia hipermetropiei

Prezenta hipermetropiei presupune un efort constant al ochiului de a focaliza pe retina imaginea obiectelor situate in apropiere prin modifcarea formei lentilei din interiorul ochiului – cristalinul-  iar cand acest efort nu mai poate fi sustinut, apare vederea incetosata, in primul rand la apropiere, dar si la distanta in cazul dioptriilor mai mari.

Cauzele hipermetropiei

Asa cum am spus, factorul structural ce influenteaza valoarea dioptriilor unui ochi este lungimea axului antero-posterior al globului ocular – adica un ochi mic, cu ax scurt antero-posterior va avea dioptrii cu +. Astfel, la nastere, marea majoritate a nou-nascutilor prezinta hipermetropie. Evolutia normala este de reducere a dioptriilor cu + pe masura ce copilul creste, acestea ajungand, in mod ideal, in jurul varstei de 6-7 ani la valori apropiate de 0. Acest proces poarta numele de emetropizare. Dupa varsta de 6-7 ani creste incidenta miopiei, adica a dioptriilor cu “-”, aceasta manifestandu-se prin vedere scazuta la distanta, dar cu mentinerea unei vederi foarte bune la apropiere.

Este hipermetropia o boala ereditara?

Pe langa factorii structurali, in aparitia hipermetropiei intervine si factorul genetic, astfel ca daca sunteti parinti si aveti hipermetropie mare, trebuie sa faceti un control in primii ani de viata copiilor pentru depistarea precoce a unor valori mari ale dioptriilor. Primul control se efectueaza la nastere de catre neonatolog, apoi medicul pediatru si/sau parintii pot observa daca sunt probleme grave. Daca nu este nevoie pana atunci, primul control obligatoriu se face cand copilul poate colabora, in general in jurul varstei de 3 ani, frecventa urmatoarelor controale fiind dictata de rezultatul primei consultatii.

SIMPTOME HIPERMETROPIE

In functie de marimea dioptriilor, hipermetropia se asociaza cu o vedere mai mult sau mai putin neclara la aproape (scris, citit) si/sau la distanta. De regula, la persoanele tinere cu valori mici ale dioptriilor, vederea poate sa nu fie influentata semnificativ datorita puterii de acomodatie a ochiului. La persoanele cu dioptrii mai mari, pe langa o vedere mai scazuta la aproape se asociaza si o neclaritate a vederii la distanta. La aceste persoane, care in plus au si activitate predominant la distanta mica cu durata lunga de timp (activitate tip “birou”: scris, citit, calculator), hipermetropia se poate manifesta prin dificultati in sustinerea efortului vizual, tulburari de vedere (incetosarea vederii), oboseala oculara, durere oculara si chiar durere de cap (cefalee).

O atentie deosebita trebuie acordata hipermetropiei mari la copii, in special cu anizometropie (adica diferenta mare de dioptrii intre cei doi ochi). Hipermetropia mare cu anizometropie la copii este cauza de ambliopie (“ochi lenes”), dar si de strabism convergent (ochiul “fuge” catre nas). Primul control al copilului trebuie facut in jurul varstei de 1 an pentru depistarea precoce a unor valori mari ale hipermetropiei si/sau a unei diferente mari de dioptrii intre cei doi ochi. Importanta diagnosticarii precoce este data de faptul ca mecanismele vederii se definitiveaza in primii ani de viata, astfel ca tratamentul da cele mai bune rezultate daca este instituit precoce. Tratamentul ambliopiei se poate face pana in varsta de 6-7 ani, in cazuri speciale pana in 10 ani. Copiii nediagnosticati la timp vor avea ambliopie (”ochi lenes”), adica vor vedea mai putin de 100% cu un ochi (sau chiar amandoi ochii) si acest nivel de vedere se va mentine pentru tot restul vietii, nefiind imbunatatit prin ochelari, lentile de contact, operatii refractive.

Hipermetropie mica sau hipermetropie mare?

In functie de valoarea dioptriilor, hipermetropia poate fi mica, medie sau mare.

Ce inseamna hipermetropie mica?

Hipermetropie mica inseamna pana la 3 dioptrii si este cel mai frecvent tip de hipermetropie.

Ce inseamna hipermetropie medie?

Hipermetropie medie inseamna intre 3 si 6 dioptrii. 

Ce inseamna hipermetropie mare?

Hipermetropie mare inseamna peste 6 dioptrii.

HIPERMETROPIA, ASOCIATA CU ALTE VICII DE REFRACTIE

Hipermetropia se poate asocia cu astigmatism, acest viciu de refractie fiind tradus prin faptul ca imaginea unui punct pe retina nu este un punct, ci o pata, ceea ce va duce la o neclaritate mai accentuata. (ex: la testarea vederii la panou in cabinetul oftalmologic confundati literele asemanatoare – O cu C, B cu E, H cu N sau puteti sesiza imprastierea accentuata a luminii farurilor de masina seara etc). Astigmatismul hipermetropic este simplu sau compus si se corecteaza cu lentile cilindrice.

ASTIGMATISM HIPERMETROPIC

Astigmatismul hipermetropic este cauzat de obicei de o forma particulara a corneei (prima lentila transparenta a ochiului) care este turtita si neregulata, ducand la formarea unei imagini neclare situate in spatele retinei, pentru a focaliza acesta imagine intr-un punct pe retina fiind necesare lentile cilindrice convergente.

ASTIGMATISM HIPERMETROPIC COMPUS

Astigmatismul hipermetropic compus presupune asocierea formei neregulate a corneei cu un ax anteroposterior al ochiului mai mic, astfel incat pentru focalizarea unei imagini clare pe retina sunt necesare lentile sferocilindrice convergente.

MIOPIE SI HIPERMETROPIE 

Sunt vicii de refractie opuse, neputand sa coexiste in acelasi sistem vizual, insa de-a lungul vietii un pacient hipermetrop poate de dezolta miopie odata cu aparitia cataractei, de exemplu.

Hipermetropia cu presbiopie

Presbiopia reprezinta pierderea progresiva a capacitatii de acomodatie a ochiilor datorita scaderii elasticitatii cristalinului odata cu inaintarea in varsta. Acest lucru inseamna ca daca aveti in jur de 40 de ani, vederea la aproape (scris, citit, telefon) incepe sa fie mai neclara, initial pentru caracterele mai mici si ulterior pentru caractere din ce in ce mai mari, pe masura ce dioptria creste. In prima faza puteti sesiza ca prin departarea obiectelor de ochi, imaginea acestora se clarifica. Daca aveti hipermetropie si purtati ochelari, dupa varsta de 40 de ani veti avea nevoie de o dioptrie mai mare pentru lucrul de aproape (decat pentru distanta), dioptrie ce va creste progresiv cu fiecare an. Acest lucru inseamna ca va veti schimba periodic ochelarii pentru aproape pentru a vedea clar la aceasta distanta.

Corectia hipermetropiei

Hipermetropia se vindeca?

Hipermetropia prezenta la varsta adulta nu se vindeca, insa poate fi corectata cu ochelari, lentile de contact sau interventii pentru reducerea dioptriilor, care va scapa de ochelari.
Hipermetropii pot beneficia de ochelari sau lentile de contact cu dioptrii cu “+” pentru corectia viciului de refractie, adica pentru obtinerea unei acuitati vizuale maxime. Pentru cei dintre dumneavoastra care asociaza si presbiopie exista ochelarii cu lentile progresive si lentilele de contact multifocale ce va ofera vedere buna atat la distanta, cat si la apropiere.

OPERATIE HIPERMETROPIE

Operatie hipermetropie – In cazul in care nu doriti sa purtati ochelari sau lentile de contact puteti beneficia de operatii de chirurgie refractiva pentru reducerea dioptriilor. In aceasta categorie intra operatiile cu LASER (chirurgia refractiva corneana), ICL si operatiile cu implant de cristalin artificial in scop refractiv(refractive lens exchange/RLE).

Alegerea procedurii depinde de varsta dumneavoastra si dorinta de-a obtine independenta de ochelari si de lentile de contact la distanta si apropiere, dar si de valoarea dioptriilor si alte afectiuni sau tratamente asociate.

Daca aveti hipermetropie sau astigmatism hipermetropic, adica dioptrii cu plus, puteti opta pentru urmatoarele interventii LASER: SMILE PLUS, LASIK/FemtoLASIK, PRK (photorefractive keratectomy), PRESBYOND (laser in situ keratomileusis). Aceste proceduri va ofera o vedere buna la toate distantele.

Dupa aparitia presbiopiei, in intervalul din jurul varstelor de 40-50 de ani, independent de efectuarea unei interventii laser, este probabil sa purtati ochelari pentru citit. In cazul corectiei sau reducerii dioptriilor cu plus, ne asteptam ca momentul in care vor aparea fenomenele legate de presbiopie sa se declanseze mai tarziu. La acel moment se va evalua ce alte optiuni chirurgicale vor exista.

ICL presupune implantarea unei lentile cu dioptrii in interiorul ochiului, in spatele irisului si in fata cristalinului. In cazul ochiului hipermetrop, care este mai mic, iar componentele sale sunt mai „inghesuite”, posibilitatea de a corecta dioptriile cu plus cu ajutorul tehnicii ICL are o recomadare limitata.

Implantul de cristalin artificial multifocal presupune inlocuirea cristalinului dumneavoastra cu unul artificial care sa compenseze si dioptriile de care aveti nevoie sa vedeti clar. Acest tip de implant va ofera independenta de ochelari la distanta si apropiere si dupa varsta de 40 ani. Insa o astfel de interventie se recomanda in principiu in functie de varsta, la persoanele la care nu exista optiuni laser. Asta pentru ca inlocuirea cristalinului implica pierderea  procesului natural de acomodatie. Cristalinele multifocale sau EDOF suplinesc in mare parte procesul de acomodatie, in funtie de caz oferind independenta mare fata de ochelari.

Pentru a afla daca sunteti un bun candidat pentru aceste proceduri este necesar sa efectuati un set de investigatii preoperator, investigatii ce ne ofera informatii complete despre viciul dumneavoastra de refractie, dar si despre eventualele afectiuni oculare asociate. Pretul operatiei de hipermetropie variaza in functie de tipul și valoarea dioptriilor.

• Ce este miopia?
• Miopia – cauze
• Simptome miopie
• Cum aflam daca avem miopie?
• Cand este necesar controlul medical?
  • Controale oftalmologice periodice
• Tipuri de miopie, in functie de gravitate
• Factori de risc miopie
• Complicatii miopie
  • Consecintele miopiei netratate
• Miopia se vindeca?
  • Miopia nu se poate vindeca spontan
• Corectia miopiei
• Operatie miopie
  • Metode de tratament eficiente si moderne
• Riscurile operatiei de miopie
• Ce trebuie sa stim daca avem miopie?

Ce este miopia?

Afectiunea miopie este un viciu de refractie al ochiului (alaturi de hipermetropie si astigmatism) care se manifesta prin dificultati in distingerea obiectelor situate la distanta, in timp ce obiectele situate in apropiere sunt vazute clar.

De regula, globul ocular al persoanelor mioape este mai lung si razele de lumina paralele (care vin de la un obiect situat la departare) se focalizeaza inaintea retinei, fiind necesara plasarea unei lentile divergente in fata ochiului, pentru le face sa focalizeze intr-o imagine clara situata pe retina.

De asemenea, exista miopii determinate de modificarile calitative ale mediilor transparente ale ochiului (cornee, cristalin) care apar in anumite boli precum distrofiile corneene sau cataracta.

Miopia – cauze

Cea mai frecventa cauza de aparitie a miopiei este cea genetica: aproximativ 85% din parintii miopi au, de asemenea, copii cu miopie. Aceasta debuteaza de obicei in prima copilarie sau la varsta scolara. Miopia la copii (afectiunea miopie la copii) se manifesta prin dificultati in vederea la distanta (nu vad la tabla), tendinta de a “strange din ochi”, frecatul des al ochilor. Copiii miopi prefera si realizeaza cu mai multa usurinta activitati care presupun vederea de aproape (scris, citit).

Influenta mediului asupra muschilor globului ocular se numara, de asemenea, printre cauzele aparitiei miopiei. Astfel, contractia excesiva si prelungita a muschiului ciliar – un muschi din interiorul ochiului cu rol in acomodatia pentru vederea de aproape – la cei care lucreaza mult la aproape (calculator) poate antrena miopia si astfel se explica aparitia ei la tineri intre 20 si 25 ani care in copilarie nu au avut nevoie de ochelari.

Exista si o serie de boli care se asociaza miopiei. Printre acestea se numara: retinopatia de prematuritate, boli de colagen (sindrom Marfan, Ehlers-Danlos), afectiuni metabolice congenitale (sindromul Cornelia de Lange) sau genetice (sindrom Turner). In aceste cazuri, miopia este de regula rapid progresiva, putandu-se ajunge la valori dioptrice mari asociate cu modificari retiniene.

Cauzele miopiei pot fi diverse, astfel incat numai in urma unui consult, medicul oftalmolog va poate oferi un diagnostic si un tratament. Un aspect de menționat legat de ereditate este ca nu numai miopia se poate transmite genetic, ci si alte vicii de refractie. Daca parintii au miopie sau hipermetropie, atunci si copiii pot avea.

Simptome miopie

Despre simptomele miopiei se discuta mult, dar simptomul principal al miopiei il constituie aparitia unor dificultati in vederea la distanta. Pacientii constata la un moment dat ca nu mai pot vedea clar imagini situate la departare si au nevoie de anumite artificii pentru a le focaliza cum ar fi, de exemplu, micsorarea fantei palepbrale (strang din ochi). Daca inceperea purtarii ochelarilor este amanata sau neglijata mult timp, pot aparea dureri de cap, ameteli, senzatie de oboseala oculara excesiva.

Copiii de varsta mica, neputand verbaliza disconfortul creat de vederea neclara la distanta, manifesta de obicei simptome nespecifce precum: frecatul ochilor, clipitul des, apropierea obiectelor de ochi, toate acestea in incercarea de obtine o imagine mai clara. In astfel de situatii parintilor li se recomanda sa se prezinte cu copilul la un consult de specialitate.

Cum aflam daca avem miopie?

Atunci cand apar dificultati cu vederea la distanta, pacientii se prezinta la un consult oftalmologic, unde in urma masuratorilor cu aparate speciale (dioptron) se stabileste valoarea dioptriilor si medicul recomanda variantele de corectare a acestora. Dioptriile din miopie sunt notate cu minus. De asemenea, in urma consultului de specialitate, se stabileste gradul miopiei si daca exista afectiuni oculare asociate. In multe situatii miopia se poate asocia si cu alte vicii de refractie precum astigmatismul (dioptrie cilindrica) si atunci medicul oftalmolog recomanda prescriptia corecta pentru a ajuta pacientul sa aiba o vedere clara.

Cand este necesar controlul medical?

Vizita la medicul oftalmolog este indicata in oricare din situatiile descrise mai sus (dificultati de focalizare la distanta, dureri de cap etc.), cat si la copiii de varsta scolara sau la cei ai caror parinti/rude apropiate au miopie.

Controale oftalmologice periodice

Pacientii cu miopie trebuie sa efectueze periodic controale oftalmologice pentru a li se ajusta dioptriile in functie de evolutia miopiei si a li se evalua starea retinei.
In cazul copiilor diagnosticati cu miopie, medicul oftalmolog poate recomanda controale anuale sau la fiecare 6 luni in situatii in care progresia dioptriilor este mai accelerata, adultii necesitand de obicei verificari anuale. Miopia constituie un factor de risc pentru aparitia glaucomului si cataractei, de aceea miopii peste 40 de ani, trebuie sa realizeze controale anual, in cadrul carora sa li determine tensiunea intraoculara si sa li se evalueze gradul de transparenta al cristalinului.

Tipuri de miopie

• miopie mica (pana la 3 dioptrii)
• medie (intre 3 si 6 dioptrii)
• miopie mare (peste 6 dioptrii)
• miopie forte (peste 9-10 dioptrii)
• miopie patologica (miopia forte asociata cu modificari ale fundului de ochi/retinei)

Factori de risc miopie

Pacientii miopi au in general ochiul mai fragil, ceea ce implica anumite riscuri, indeosebi la dioptrii mari retina este mai subtire si exista riscul rupturii sau dezlipirii acesteia atunci cand se produce o crestere brusca de presiune in interiorul globului ocular. De aceea, trebuie evitate eforturile fizice mari, sporturile de contact, ridicarea greutatilor, nasterea naturala fiind contraindicata la valori mai mari de 3 dioptrii, aceste restrictii fiind valabile pe tot parcursul vietii, chiar daca pacientul a suferit o operatie pentru miopie si nu mai poarta ochelari.

Atunci cand ochiul se alungeste, structurile sale se subtiaza, inclusiv retina. Subtierea straturilor retiniene poarta denumirea de coroidoza miopica si se poate asocia cu subtierea sclerei (stafilom scleral), fisuri si hemoragii la nivel macular cu formarea de cicatrici care duc la deteriorarea marcanta a vederii (pata Fuchs) sau formarea de vase noi care prolifereaza sub forma de membrane vasculare (maculopatie miopica) si necesita tratament special cu laser sau injectii intraoculare.

Complicatii miopie

Complicatiile miopiei apar, de regula, la dioptrii mari. Daca pacientul are valori ale dioptriilor peste 9-10 dioptrii vorbim despre miopie forte sau miopia patologica, in care apar modificari la fundul de ochi, care de obicei se manifesta printr-o acuitate vizuala mai scazuta chiar cu cea mai buna corectie (ambliopie functionala).

Atunci cand ochiul se alungeste, structurile sale se subtiaza, inclusiv retina. Subtierea straturilor retiniene poarta denumirea de coroidoza miopica si se poate asocia cu subtierea sclerei (stafilom scleral), fisuri si hemoragii la nivel macular cu formarea de cicatrici care duc la deteriorarea marcanta a vederii (pata Fuchs) sau formarea de vase noi care prolifereaza sub forma de membrane vasculare (maculopatie miopica) si necesita tratament special cu laser sau injectii intraoculare.

In plus fata de complicatiile retiniene, ochii miopi cu dioptrii mari sunt mai predispusi la aparitia timpurie a cataractei care de obicei necesita interventie chirurgicala la varste tinere (40-50 ani). Glaucomul are, de asemenea, pondere mai ridicata in randul pacientilor miopi, putand avea in cazul lor o evolutie accelerata din cauza fragilitatii native a nervului optic si retinei care astfel sunt mai sensibile la variatii ale presunii intraoculare, comparativ cu pacientii emetropi (fara dioptrii).

Consecintele miopiei netratate

Daca pacientul miop nu poarta ochelari sau lentile de contact conform recomandarii medicului, in plus fata de scaderea drastica a calitatii vietii din cauza vederii scazute la distanta, pot aparea simptome neplacute precum durerile de cap, ametelile, senzatia de oboseala exagerata, toate acestea determinand ca, in final, pacientul sa se prezinte la medic spre gasirea unei solutii adecvate.

Miopia se vindeca?

Singura metoda existenta in prezent de reducere a dioptriilor in cazul persoanelor cu miopie este cea chirurgicala. Miopia, odata aparuta, nu se poate reduce spontan, cu atat mai putin vindeca.

Miopia nu se poate vindeca spontan

Odata aparuta, miopia nu se poate vindeca spontan, in sensul ca dioptriile nu scad de la sine, ci au tendinta sa creasca, mai ales la copii, pe masura ce organismul lor se dezvolta. In prezent, exista mai multe alternative de tratament al miopiei, care se stabilesc in urma consultului oftalmologic.

Corectia miopiei

Cea mai utilizata metoda de corectie este cea cu ochelari. Medicul testeaza in cabinet diferite dioptrii in functie de masuratoarea cu dioptronul, apoi administreaza pacientului picaturi care dilata pupila si relaxeaza musculatura intraoculara. Acest lucru permite, cu o noua masuratoare la dioptron, determinarea dioptriei reale a ochiului si prescrierea lentilelor corespunzatoare fiecarui pacient. Ochelarii vor fi purtati permanent, atat la distanta cat si la apropiere, pentru a relaxa musculatura intraoculara, al carui spasm poate duce la cresterea miopiei, cu exceptia persoanelor cu varsta mai mare de 40-45 de ani la care instalarea presbiopiei permite purtarea ochelarilor numai pentru distanta, ei putand vedea clar fara ochelari la apropiere.

O alta varianta o constituie purtarea lentilelor de contact, existand o gama variata de optiuni privind lentilele de contact moi: de unica folosinta (zilnice), lunare (care se dau jos peste noapte), sau cu port prelungit (pot fi purtate continuu timp de 1-2 saptamani).

Printre avantajele lentilelor de contact se numara: extinderea campului vizual, prin eliminarea distorsiunilor date de rama ochelarilor, mai ales la dioptrii mari, posibilitatea practicarii unor sporturi incompatibile cu purtarea ochelarilor, si nu in ultimul rand, posibilitatea corectarii optime atunci cand exista o diferenta mare de dioptrii intre cei doi ochi. Creierul nu tolereaza o diferenta mai mare de 2 dioptrii intre lentilele ochelarilor, insa in cazul lentilelor de contact se pot prescrie orice valori ale dioptriilor care asigura o vedere buna.

Operatie miopie

Metode de tratament eficiente si moderne

Una dintre cele mai moderne si eficiente metode de tratament o constituie operatia de corectare a miopiei, operatie miopie asa cum mai este cunoscuta, prin care se realizeaza modificarea refractiei globale a ochiului si eliminarea nevoii de ochelari sau lentile de contact. Operatia de miopie se poate face cu laserul, prin introducerea unei lentile speciale in interiorul ochiului sau prin inlocuirea cristalinului cu un cristalin artificial (similar operatiei de cataracta).

Operatiile laser realizeaza remodelarea corneei cu eliminarea dioptriilor, folosind una din cele 3 tehnici:

• PRK
• FemtoLASIK
• ReLEx SMILE.
• PRESBYOND

Toate se realizeaza intr-un interval de 15-20 minute (durata  propriu-zisa a interventiei laser este de ordinul secundelor) pentru amandoi ochii, incluzand pregatirea, cu anestezie locala cu picaturi, sunt nedureroase, au un grad mare de siguranta si permit reluarea rapida a activitatii obisnuite dupa operatie (citit, lucru la calculator). Majoritatea pacientilor sunt surprinsi de cat de bine vad, la scurt timp dupa operatie.

Atunci cand exista miopii mari sau tehnicile laser sunt contraindicate, avem alte opțiuni:

• operatia ICL (implant de lentila intraoculara din collamer) care presupune inserarea unei lentile (Visian ICL) in interiorul ochiului, in spatele irisului si in fata cristalinului, cu rolul de a focaliza razele de lumina la nivelul retinei intr-o imagine clara. Este ca un fel de lentila de contact, dar intraoculara.
• operatia cu implant de cristalin artificial, in urma careia cristalinul este emulsificat cu ultrasunete si in locul sau se introduce in interiorul ochiului o lentila (cristalin artificial) avand dioptria calculata in asa fel incat sa compenseze viciul de refractie al pacientului.

In urma consultatiei si a investigatiilor specifice, oftalmologul stabileste impreuna cu pacientul care este cea mai potrivita tehnica pentru corectarea miopiei. 

Riscurile operatiei de miopie

Riscurile operatiei de miopie depind in principiu de tehnica folosita. 

Printre riscurile comune la interventiile cu laser pentru miopie mentionam:

• opacitati sau striuri corneene;
• vindecare vicioasa, dificila sau lenta;
• dioptrii restante;
• modificari de structura a corneei (ectazia corneana);
• diverse infectii ale corneei care pot aparea din cauze independente de operatie, insa pot influenta rezultatele acesteia.

In cazul tehnicii ICL riscurile operatiei de miopie constau in: descentrarea lentilei intraoculare ce necesita repozitionarea sau schimbarea acesteia, dioptrii restante, opacifierea cristalinului cu aparitia cataractei, cresteri ale tensiunii intraoculare cu lezarea nervului optic (aparitia glaucomului secundar).

Iar la implant in scop refractiv, riscurile operatiei de miopie pot fi: ruptura capsulei posterioare a cristalinului, inflamatii si/sau infectii intraoculare (endoftalmita), hemoragii in timpul sau imediat dupa operatie (sangerare), descentrari de cristalin artificial, dioptrii restante, scaderea sensibilitatii la contrast (la cristalinele multifocale), edem macular cistoid (acumularea de lichid sub retina), dezlipire de retina.

In toate cazurile, este foarte important ca pacientul sa anunte medicul cat de repede si sa urmeze cu strictete recomandarile acestuia pentru a reduce complicatiile si riscurile cat mai mult. 

Ce trebuie sa stim daca avem miopie?

Dioptriile din miopie sunt notate cu minus. Pacientii miopi au in general ochiul mai fragil, ceea ce implica anumite riscuri, indeosebi la dioptrii mari retina este mai subtire si exista riscul rupturii sau dezlipirii acesteia atunci cand se produce o crestere brusca de presiune in interiorul globului ocular. De aceea, trebuie evitate eforturile fizice mari, sporturile de contact, ridicarea greutatilor, nasterea naturala fiind contraindicata la valori mai mari de 3 dioptrii, aceste restrictii fiind valabile pe tot parcursul vietii, chiar daca pacientul a suferit o operatie pentru miopie si nu mai poarta ochelari.

De asemenea, pacientii cu miopie trebuie sa efectueaza periodic controale oftalmologice pentru a li se ajusta dioptriile in functie de evolutia miopiei si a li se evalua starea retinei. Miopia constituie un factor de risc pentru aparitia glaucomului, de aceea miopii peste 40 de ani, trebuie sa realizeze controale anual, in cadrul carora sa li determine tensiunea intraoculara.

Puteți afla pretul operației de miopie consultând lista cu prețuri de la sectiunea Servicii/Operații.