Feedback Feedback

Ochelari asezati peste un telefon ce emite lumina albastra.

Sursa foto: Shutterstock

In zilele noastre, ecranele fac parte din viata de zi cu zi, fiind nelipsite in majoritatea momentelor si activitatilor, pentru orice categorie de varsta, fie ca este vorba de telefon, tableta, TV sau computer, atat la scoala, cat si la lucru sau pentru divertisment. Impactul cel mai mare este la nivelul ochilor, ce sunt suprasolicitati de multe ori si au de suferit, atat pe moment, cat si pe termen lung. Pe termen scurt, apar fenomene trecatoare de uscaciune si oboseala oculara, insa pe termen lung, conform ultimelor studii, expunerea prelungita la ecrane, in spatii inchise, duce la aparitia si evolutia miopiei.

Ce este miopia si cum afecteaza vederea? 

Definitia miopiei si cauzele comune

Persoanele care sufera de miopie nu vad clar la distanta, dar, in schimb, vad bine la aproape. Miopia poate avea o componenta congenitala sau se poate dezvolta pe parcursul vietii, favorizata de anumiti factori. De exemplu, timpul indelungat petrecut in fata ecranelor.

Exista studii recente care demonstreaza o legatura clara intre utilizarea device-urilor cu ecrane si aparitia sau evolutia miopiei. Unele studii au aratat un risc de peste 80% de aparitie a miopiei la copiii care utilizeaza telefon, tableta sau PC, altele de peste 8 ori, risc ce creste proportional cu numarul de ore de efort vizual. Acest risc a fost evaluat practic la 100% pentru copiii de varsta scolara sau prescolara, ce stau peste 2 ore pe zi in fata unui ecran. Iar odata instalata din aceasta cauza, de regula, miopia creste.

Simptomele si diagnosticarea miopiei

Simptomele tipice miopiei sunt scaderea acuitatii vizuale la distanta. De aceea, este foarte important un consult oftalmologic la copii incepand cu varsta de 3 ani, care aparent vad bine, mai ales atunci cand petrec timp in interior, in spatii de sub 6 metri. De asemenea, chiar daca nu ar vedea bine, ei nu au termen de comparatie si de multe ori nu se pot exprima corect.

O dioptrie nedescoperita intre 3 si 6 ani sau o diferenta de dioptrii intre ochi pot duce la ambliopie, adica vedere definitiv mai slaba la unul sau amandoi ochii, ce nu se poate recupera mai tarziu. De multe ori, miopia se descopera odata cu inceperea scolii, cand copiii isi dau seama ca nu vad bine la tabla. Este vorba de asa numita miopie scolara. Aceasta poate creste in puseele de crestere in inaltime, dar si in contextul efortului vizual intens la aproape si pe ecrane, lucru de care se plang tot mai multi acum, dupa contextul pandemiei COVID.

Cum influenteaza ecranele digitale vederea noastra? 

Prim plan al ochiului unei fete cu ochelari privind un ecran

Sursa foto: Shutterstock

Ecranele influenteaza vederea initial pe moment, prin mai multe mecanisme. In primul rand, atunci cand citim pe un ecran, uitam sa clipim, involuntar. O persoana normala clipeste de circa 15 ori pe minut, numar ce se reduce de 3-5 ori atunci cand este atenta la un ecran. Astfel se produce uscaciune oculara.

Pe moment apare o senzatie de disconfort sau arsura, ulterior ochi rosii, pot aparea durere locala, vedere incetosata sau chiar lacrimare excesiva. Aceasta este o lacrimare paradoxala, un raspuns exagerat provocat de uscaciunea intensa.

Un remediu ar fi constientizarea si clipitul voluntar, de cateva ori pe minut. Apoi exista remedii medicale – picaturi cu lacrimi artificiale, diverse antiinflamatoare sau inserare de dopuri lacrimale, ce mentin lacrimile pe suprafata oculara timp mai indelungat. De asemenea, atunci cand ochii sunt uscati, si vederea poate fi afectata si poate scadea.

Expunerea indelungata la ecrane si oboseala oculara

Un alt efect ar fi fenomenul de oboseala oculara, datorata timpului indelungat petrecut in fata unui ecran. Acesta se manifesta prin dureri oculare sau cefalee, senzatie de presiune, vedere incetosata atunci cand privim la distanta. Poate fi asociat cu tulburari de dioptrii, temporare. Este vorba de spasm al acomodatiei, o crestere temporara a miopiei la persoanele tinere, ce face ca vederea la distanta sa se agraveze. Este tranzitorie, poate dura de la secunde pana la minute sau chiar ore, in functie de efortul vizual, insa pe termen lung se poate definitiva, insemnand cresterea dioptriei.

O alta tulburare de vedere ce poate fi provocata de efortul vizual intens se cheama astenopie acomodativa. Aceasta presupune scaderea vederii de aproape, in jurul varstei de 40 de ani, din cauza efortului vizual intens, si anunta aparitia in viitorul apropiat a presbiopiei, adica necesitatea ochelarilor de citit. O solutie, mai ales in cazul persoanelor ce lucreaza minim 8 ore la birou pe PC, sunt pauzele regulate, in care ochii sa priveasca in departare, peste 6 metri, pentru a se relaxa. Este vorba de regula 20-20-20: la fiecare 20 de minute de efort vizual, se recomanda o pauza de 20 de secunde, de privit la peste 20 de picioare (6 metri).

De asemenea, distanta la care citim, mai ales de pe un ecran, nu trebuie sa fie mai mica de 40-50 de cm. Cu cat distanta este mai mica, cu atat efortul vizual este mai intens. Acesta este un motiv suplimentar pentru a limita sau chiar evita expunerea la ecrane a copiilor mici, ce nu vor mentine niciodata aceasta distanta.

Efectele luminii albastre asupra ochilor

Lumina albastra tipica ecranelor este principalul vinovat atat pentru fenomenele de oboseala, cat si pentru uscaciunea oculara. Aceasta lumina, teoretic, este absorbita de cristalin, pentru a nu produce probleme la nivelul retinei. Astfel, se presupune ca accelereaza aparitia unei eventuale cataracte (opacifierea cristalinului). Totusi, nu este exclus sa favorizeze si aparitia degenerescentei maculare legate de varsta, cea mai frecventa cauza de orbire la persoanele varstnice, din medii dezvoltate.

De aceea, s-au dezvoltat filtrele pentru lumina albastra. De cele mai multe ori ele sunt prezente in setarile device-urilor si sunt utile, facand imaginea privita mai putin stridenta. Exista si ochelari de protectie cu filtru PC, pentru lumina albastra, cu acelasi efect. Si luminozitatea crescuta a ecranului are acelasi efect negativ, deci pe cat posibil ar trebui ajustata.

Masuri pentru protejarea vederii in era digitala

Ideal ar fi, in masura in care este posibil in zilele noastre, sa se limiteze timpul petrecut in fata ecranelor. De multe ori insa acest lucru este imposibil. Raman regulile enuntate mai sus, pentru prevenirea oboselii si uscaciunii, dar si pentru prevenirea aparitiei si evolutiei miopiei. Nu trebuie uitate pauzele regulate, trebuie ajustate distanta si luminozitatea, utilizate filtrele de protectie si lacrimile artificiale. Daca trebuie folosit un ecran, atunci cu cat el este mai mare si mai la distanta, cu atat este mai putin nociv.

Copiii sub 2 ani nu ar trebui sa aiba acces deloc la ecrane, apoi total limitat si supravegheat. Pentru preventia miopiei, copiii de varsta prescolara ar trebui sa petreaca timp cat mai mult in exterior, in aer liber, unde sa poata privi la distante cat mai mari.

Importanta unui control oftalmologic regulat

Miopia este greu de diagnosticat la copii in absenta unui control oftalmologic, pentru ca, de cele mai multe ori, acestia nu semnaleaza o problema oftalmologica. De aceea, un prim control trebuie efectuat in jurul varstei de 3 ani, apoi, in absenta problemelor, in jurul varstei de 6-7 ani, la inceperea scolii. Apoi, regulat, la cativa ani, in functie de evolutie. Un copil cu miopie diagnosticata ar trebui urmarit anual pentru a stabili evolutia si dioptriile corecte necesare. De asemenea, exista ochelari cu lentile speciale, ce pot ajuta la preventia cresterii dioptriei. Dupa varsta de 18 ani si in contextul unei dioptrii stationare, exista si varianta corectiei chirurgicale a miopiei, prin interventii laser minim invazive.

Controalele regulate trebuie continuate pe perioada scolii si se pot rari in cazul absentei dioptriilor sau altor probleme oftalmologice, pana in jurul varstei de 40 de ani. Aceasta este varsta la care apar unele schimbari si, de regula, apare nevoia de ochelari de aproape. Totusi, la persoanele cu miopie, vederea este buna la aproape chiar si dupa 40 de ani, insa poate fi nevoie sa dea jos ochelarii de distanta. 

Alimente si suplimente benefice pentru sanatatea ochilor

Putem ajuta sanatatea ochilor cu anumite alimente. Este vorba de fructe albastre/ mov – mure, afine, struguri, legume – morcov, alimente bogate in acizi grasi Omega 3 – peste si oleaginoase. Exista si suplimente alimentare, ce contin vitamine si antioxidanti – cei mai importanti sunt luteina si zeaxantina, ce pot mentine o hranire adecvata a retinei si pot participa la o componenta sanatoasa a lacrimilor naturale. De asemenea, hidratarea adecvata este importanta.

Aceste masuri pot completa un stil de viata sanatos. Iar atat timp cat ecranele ocupa o parte semnificativa din viata noastra, trebuie sa evitam excesul si sa urmam pe cat posibil cele cateva reguli pentru imbunatatirea confortului si calitatii vietii.

Chirurgia refractiva cuprinde doua mari componente – chirurgie refractiva LASER si cristaliniana. O a treia categorie reprezinta implantul de lentile intraoculare, insa cu indicatii limitate. 

Prima presupune remodelarea corneei, segmentului anterior al ochiului, printr-o tehnica LASER, iar cea de-a doua presupune inlocuirea cristalinului, lentila din interiorul ochiului, cu unul artificial.

Cu ajutorul ambelor metode se pot regla dioptriile pentru a obtine independenta totala sau partiala fata de ochelari si a obtine vedere buna, atat la distanta, cat si la aproape.

Totusi, de cele mai multe ori, preferam o interventie LASER pentru reducerea dioptriilor, dintr-o serie de motive.

Interventiile LASER sunt minim invazive, sunt considerate mai sigure, cu complicatii posibile mai rare, mai usor de tratat si recuperare mai rapida. Un LASER (fie cu excimeri, fie cu femtosecunde) se aplica pe suprafata corneei, pe care o remodeleaza intr-un mod diferit in functie de fiecare tehnica disponibila (PRK, LASIK, SMILE, PRESBYOND). Procedura este rapida, de ordinul secundelor – cu ajutorul tehnologiei de ultima generatie, femtolaserul VisuMax 800, poate fi sub 10 secunde la tehnica SMILE; se realizeaza la ambii ochi in aceeasi zi, dupa care pacientul pleaca acasa, fara restrictii importante si fara pansament. Acuitatea vizuala se imbunatateste rapid, de cele mai multe ori, devenind foarte buna a doua zi postoperator, activitatile uzuale putand fi reluate cu usurinta. Tratamentul este doar local, cu picaturi. 

Interventia de implant de cristalin este, practic, la fel ca o operatie de cataracta, desi aceasta poate sa nu fie inca prezenta. Cristalinul natural se poate schimba cu unul artificial si inaintea aparitiei cataractei, pentru a corecta dioptrii.

Totusi, aceasta varianta este mai invaziva decat o procedura LASER, in principal pentru ca se desfasoara in interiorul ochiului. Complicatiile posibile, desi extrem de rare, exista. Majoritatea sunt usoare si se rezolva cu un eventual tratament, insa exista si complicatii cu potential de pierdere de vedere – sub 0.1%. De asemenea, cristalinul natural are o proprietate importanta: cea de acomodatie, astfel, avand un grad de elasticitate, isi poate modifica forma pentru a focaliza la distanta, intermediar sau aproape. Aceasta proprietate se pierde in urma chirurgiei asupra sa. Mecanismul este compensat de implantul de cristalin artificial, insa cu limitari si necesita o perioada de adaptare, ce poate dura de la zile la luni.

Aceste doua motive fac din chirurgia refractiva corneeana cu laser varianta mai usoara pentru pacient, cu riscuri minime si rezultate optime pe termen lung.

Exista, totusi, situatii in care o interventie LASER nu se poate realiza, de exemplu: patologii corneene, sindrom de ochi uscat sever, patologii generale ce pot influenta o buna vindecare. In aceste situatii, se poate lua in considerare chirurgia refractiva cristaliniana. De asemenea, anumite particularitati oculare pot da recomandarea pentru chirurgia cristalinului. De exemplu, hipermetropia mare, in anumite situatii si pe masura ce inaintam in varsta, poate predispune la anumite tipuri de glaucom, cu unghi ingust. In aceste situatii, implantul de cristalin rezolva dioptriile si scade catre zero acest risc. In egala masura, aparitia unei cataracte impune acest tip de chirurgie.

Cea de-a treia categorie, implantul de lentile intraoculare presupune implantarea unei lentile intraoculare pe suprafata cristalinului natural, pentru corectia dioptriei. Acestea intra in discutie in cazuri de dioptrii extreme sau patologii corneene ce nu pot fi corectate LASER si, de asemenea, mentin cristalinul natural pe loc, pentru a-i pastra acomodatia. 

Exista, de asemenea, si varianta unei interventii combinate, dintre cele trei mentionate anterior, rezervate cazurilor de dioptrii extreme.

In concluzie, pentru corectia dioptriilor exista o varietate de tehnici chirurgicale disponibile; de cele mai multe ori se prefera o interventie minim invaziva LASER, ce va oferi pacientului o imbunatatire rapida a calitatii vietii. In urma consultului si unui set de investigatii specifice se stabileste daca o interventie se poate realiza in siguranta si care este cea mai buna varianta, pentru fiecare caz in parte. 

In cadrul clinicii Ama Optimex, oferim o gama completa de interventii pentru reducerea dioptriilor despre care puteti citi mai multe informatii pe www.scapadeochelari.ro

Dr. Radu Malciolu

Medic Primar, Specialist Oftalmolog

In cadrul interventiei chirurgicale pentru cataracta, se schimba cristalinul natural cu unul artificial.

Inaintea interventiei chirurgicale, cristalinul natural se afla intr-un sac, cu rol de suport, fixat de fibre musculare subtiri in interiorul ochiului. Intraoperator, acest sac este decupat circular in partea anterioara, continutul cristalinian este aspirat, iar implantul artificial este pozitionat in acelasi sac, ramas pe loc.

Postoperator, urmeaza un proces de vindecare si fibrozare a sacului restant, numit capsula posterioara. Aceasta devine in timp fixa si aderenta la cristalinul artificial, un fenomen normal.

Din acest motiv, postoperator, un cristalin artificial poate fi foarte dificil de explantat, iar riscurile intra si postoperatorii cresc semnificativ, mai ales cu cat a trecut mai mult timp de la implantarea initiala.

Indicatiile pentru un explant de cristalin artificial sunt extrem de limitate. De cele mai multe ori, acest lucru se recomanta in cazuri in care implantul nu este in pozitia corecta – poate fi descentrat, subluxat, deplasat, in urma unei laxitati a sacului, varianta anatomica sau posibila in anumite sindroame, post traumatic sau in urma unei interventii chirurgicale de cataracta complicata. De asemenea, exista modele de cristaline artificiale vechi, folosite in trecut, ce s-a constatat ca duc la complicatii. In aceste situatii, vederea este afectata, pot aparea si alte complicatii, iar implantul trebuie repozitionat, daca este posibil; daca nu, acesta se explanteaza si un altul este implantat.

Interventia chirurgicala este una dificila, din cauza structurilor anatomice fragile, cu grad mare de risc si complicatii intra si postoperatorii.

Riscul principal intraoperator este ca sacul cristalinian sa se desprinda partial sau total, avand ca rezultat imposibilitatea implantarii unui cristalin artificial in aceeasi pozitie. Un nou cristalin, in aceasta situatie, trebuie ancorat de alte structuri oculare – iris sau sclera, intr-o pozitie mai putin favorabila. De asemenea, fiind o interventie chirurgicala mai traumatizanta si de durata mai lunga, creste si riscul de complicatii postoperatorii, ce pot incetini vindecarea si recuperarea vizuala.

De aceea, un cristalin artificial, odata implantat, se schimba extrem de rar si numai in situatii particulare, ce trebuie evitate.

Astfel, atunci cand pacientii opteaza pentru un anumit implant artificial in cazul operatiei de cataracta, in situatia in care se razgandesc postoperator asupra implantului folosit, din varii motive, schimbul cristalinului nu este recomandat.

Dr. Radu Malciolu

Medic Primar, Specialist Oftalmolog

This site is registered on wpml.org as a development site. Switch to a production site key to remove this banner.